Calitatile Peisagere ale Plantelor

Calitatile Peisagere ale Plantelor

Plantele reprezinta componenta esentiala in amenajarea unui spatiu, fie ca este vorba de amenajari gradini, amenajari curti, parcuri, sau de suprafete mai mari, la nivel teritorial. Totodata, ele sunt pentru arhitectul peisagist cea mai manevrabila resursa, datorita calitatilor vizuale si caracterelor lor biologice. Un proiect de amenajare bine realizat impune cunoasterea in egala masura a celor doua.

Calitatile vizuale ale plantelor, ce sunt luate in considerare la obtinerea efectelor decorative in proiectele de amenajari gradini si amenajari curti, constau in inaltime, forma, culoare si textura.

Inaltimea (talia) este prima trasatura ce trebuie avuta in vedere in selectarea si amplasarea specilor de plante in activitatile de amenajari gradini si amenajari curti. Ea are rol in stabilirea volumului general al amenajarii si in crearea unui echilibru spatial in raport cu elementele de arhitectura.

In alegerea taliei un rol important il detine dimensiunea gradinii ce trebuie amenajata si inaltimea elementelor construite. Plantele trebuie sa fie proportionale atat cu acestea, cat si intre ele. In proiectele de amenajari gradini si amenajari curti de dimensiuni vaste este recomandata folosirea arborilor inalti iar in cele mici accentul trebuie pus pe arbusti si acoperitoare de sol.

Este absolut necesar ca in faza de proiectare pentru amenajari gradini si amenajari curti sa se ia in calcul inaltimea plantelor la varsta adulta si nu pe cea recomandata la plantare. Distantele de plantare vor fi stabilite astfel incat sa permita plantelor sa se dezvolte armonios.

Un alt criteriu dupa care se alege inaltimea plantelor este functia pe care acestea o vor deservi in viitoarea gradina. Astfel, pentru umbrirea casei, arhitectul peisagist va folosi in lucrarile sale de amenajari gradini si amenajari curti arbori inalti iar pentru umbrirea aleilor se vor alege arbori de talie medie. La imprejmuirea unei curti se va recurge la arbusti de talie mare iar pentru zonele de patio la arbusti mai mici.

Plantele inalte confera lucrarilor de amenajari gradini si amenajari curti organizare spatiala si dominanta vizuala, formeaza accente verticale, creaza ecranare, intimitate, umbra si ofera un fundal amenajarii. Plantele mici sunt folosite in detaliile compozitiei, pentru a defini margini si spatii fara a bloca vizual perspectivele si pentru a lega si echilibra grupuri mai inalte.

Talia este folosita si pentru a accentua diverse efecte de perspectiva, spre exmplu distanta si adancimea. De exemplu, plasarea unor arbori mai inalti in prim plan si a altora de talie mai mica in fundal forteaza perspectiva, o solutie folosita in activitatile de amenajari gradini si amenajari curti cu scopul de a crea impresia unei distante mai mari.

In functie de talie, plantele vor fi aranjate in viitoarea amenajare gradual, mai intai cele inalte, apoi cele medii si la final acoperitoarele de sol.

Forma (habitus, silueta) este a doua caracteristica vizuala a plantelor ca importanta in proiectele de amenajari gradini si amenajari curti. Asemenea inaltimii, da tonul volumetriei si echilibrului compozitie.

Silueta plantelor este determinata de modul de crestere si ramnificare al trunchiului, unghiul de insertie, forma, dispunerea si densitatea ramurilor. Este influentata si de distanta de plantare dintre exemplare, de incidenta luminii, de prezenta si intensitatea vanturilor si de taierile si tunderile aplicate.

Exista o varietate de forme pe care arhitectul peisagist le poate folosi in lucrarile de amenajari gradini si amenajari curti astfel incat sa creeze in gradina diverse efecte vizuale. Cele mai comune forme sunt cele globulare, ovoidale, columnare, piramidale, etalate, pendule, taratoare, erecte, neregulate, cataratoare. Fiecare tip de silueta are propria ei expresivitate. De exemplu formele columnare sugereaza dinamism iar alaturarea lor creeaza ritm, pe cand cele pendule indeamna la calm si relaxare si sunt folosite mai degraba ca accente sau puncte focale.

rrrSursa fotografie www.dot.ny.gov

Habitusul unei plante se schimba odata cu varsta acesteia. La fel ca in cazul inaltimii, evolutia siluetei trebuie avuta in vedere inca de la inceputul demararii proiectelor de amenajari gradini si amenajari curti . De exemplu, nu se vor realiza aliniamente din arbori cu o crestere neregulata.

La alegerea plantelor trebuie luata in considerare, pe langa forma lor si functia pe care acestea trebuie sa o indeplineasca in viitoarea lucrare de amenajari gradini si amenajari curti. Pentru a crea o zona umbroasa in gradina se vor folosi arbori cu o coroana larga, rotunda sau ovala.

Pentru ecranare se va apela la formele columnare sau piramidale, dese. Siluetele plangatoare preteaza ca puncte de focalizare. Plantele taratoare, neregulate sunt bune acoperitoare de sol.

Siluetele verticale si inguste indeamna ochiul sa priveasca in sus si adauga inaltime gradinii. Pot bloca perspective. Siluetele orizontale plimba privirea de-a lungul liniei orizontului si confera gradinii largime. Deschid perspective. Asadar, un alt aspect care va fi luat in calcul de arhitectul peisagist in crearea solutiei pentru proiectele sale de amenajari gradini si amenajari curti.

Culoarea este poate caracteristica vizuala cea mai observabila intr-o gradina. Pe langa culoarea frunzelor si a florilor la efectul decorativ al unei plante contribuie si cromatica fructelor, lujerilor si a scoartei.

corn3

corn2

corn4

corn1

Verdele este culoarea predominanta a frunzisului si vine intr-o multitudine de nuante. Alte culori des intalnite sunt rosul, portocaliul, galbenul, argintiul, albastruiul, purpuriul, albul. Culorile calde folosite in lucrarile de amenajari gradini si amenajari curti fac un spatiu sa emane energie si vitalitate, pe cand cele reci indeamna la calm si relaxare.

gradina culori caldeAmenajare gradina in culori calde

culori reci in gradinaAmenajare gradina in culori reci

Dispunerea culorilor pe frunze, uniform, variegat, marmorat sau discolor (fetele frunzei sunt colorate diferit), adauga valoare estetica suplimentara plantelor. La majoritatea speciilor, in general la foioase, cromatica variaza in functie de sezon. Si la anumite rasinoase se poate observa o diferenta de nuanta in primavara, dupa aparitia cresterilor noi, spre exemplu in cazul molidului argintiu. Acesta isi atinge maximul decorativ la aparitia noilor lujeri si isi pierde din intensitatea culorii pe parcursul anului cand acestia se maturizeaza. Intensitatea este afectata si de culorile amplasate in jur. Prea multe culori intense in acelasi grup de plante concureaza si isi pierd din valoarea estetica individuala.

frunza plop albFrunza discolora – Plop alb (Populus alba)

Culoarea frunzelor din timpul verii reprezinta cel mai lung efect sezonier si tocmai de aceea si cel mai important de avut in vedere in compozitia viitorului proiect de amenajari gradini si amenajari curti.

Grupurile de plante trebuie aranjate in primul rand in functie de acest efect si mai apoi dupa caracteristicile de culoare ale florilor, a cromaticii de toamna, nuantele fructelor si ale ramurilor.

Si in cazul florilor trebuie cunoscuta nu numai epoca de inflorire ci si durata acesteia, pentru a crea grupuri de plante astfel incat inflorirea lor sa fie esalonata, pentru un efect decorativ de lunga durata.

Culoarea unei plante trebuie folosita in scopul atragerii atentiei intr-o anumita parte a amenajarii. Folosirea prea multor culori diferite este de evitat pentru proiectele de amenajari gradini si amenajari curti, tocmai pentru ca distrage atentia de la zona din gradina pe care o vrem valorificata. In lucrarile de amenajari gradini si amenajari curti este indicat sa se aleaga o tema cromatica, in care sa domine doua sau trei culori, care se vor folosi in pete mari, nu punctual si intamplator.

tema culoareTema cromatica cu doua culori; design de Alyson Ross Markley

Textura este determinata de aspectul si marimea frunzelor, grosimea ramurilor si a lastarilor, configuratia scoartei. Este asigurata in principal de frunzis, insa in functie de sezon, locul poate fi luat de scoarta, ramuri, lujeri sau flori. Ea poate fi vazuta sau simtita. In activitatile de amenajari gradini si amenajari curti se pune totusi accent mai mult pe efectul vizual creat de aceasta decat pe cel tactil.

Textura este vizibila in general de la apropiere, dar acest aspect variaza in functie de specie. Plantele cu o textura grosiera tind sa domine vizual si de la o distanta mai mare, comparataiv cu cele cu o textura fina.

O textura fina inseamna trunchi ingust, lujeri subtiri si fragili, frunze si flori mici, delicate, un aspect luminat si aerisit. Plantele cu o astfel de textura au tendinta de a se retrage in fundal, de a face spatile mici sa para mari si de a pune in valoare forma si culoarea altor plante. Exemple: mesteacan, ierburi decorative.

mesteacanTextura fina – Mesteacan (Betula sp.)

O textura grosiera se intalneste la plantele cu trunchi si ramuri groase, ghimpi, frunze si flori mari, cu un aspect greoi si plin. Utilizate in exces (asadar de evitat in lucrarile de amenajari gradini si amenajari curti), aceste plantele concureaza cu altele in atragerea atentiei si fac o gradina sa para mult mai mica. Exemplu: stejarul, hortensia.

HydrangeaTextura grosiera – Hortensie (Hydrangea macrophylla)

Majoritatea plantelor au insa o textura medie. Trunchiul si ramurile lor nu sunt nici groase, nici subtiri, nici prea dese sau dispuse prea larg, frunzele au forme simple. Plantele cu textura medie sunt folosite in gradina pentru o unificare armonioasa a grupurilor cu textura fina si grosiera.

La textura unei plante contribuie si miscarea produsa de vant. Cel mai bun exemplu este cel al ierburilor decorative. In stare de repaos acestea pot avea o textura oarecum compacta, insa de indata ce sunt puse in miscare de vant, jocul de lumini si umbre, flexibilitatea si lungimea tulpinilor creaza impresia unei texturi fine.

Culoarea este un alt factor care poate influenta textura.

In lucrarile de amenajari gradini si amenajari curti trebuie aleasa o textura dominanta si cateva contraste de alta textura. Folosirea in exces a plantelor cu textura medie duc la o lipsa de vitalitate a spatiului, prea multa textura fina la o lipsa de focalizare iar abuzul de textura grosiera face gradina sa para greoaie si ocupata. Monotextura se foloseste doar punctual in proiectele de amenajari gradini si amenajari curti, cand vrem sa punem in valoare forma si culoarea plantelor.

De tinut cont in activitatile de amenajari gradini si amenajari curti este faptul ca textura influenteaza perceptia distantei si adancimii unui spatiu. Pentru a face o gradina sa para mai mare plantele cu textura fina trebuie pozitionate perimetral iar cele cu textura grosiere mai aproape vederii. Inversandu-le pozitia gradina va parea mai mica.

Textura plantelor tinde sa fie mai putin observabila daca texturile elementelor construite din gradina (ex: pavajul aleilor) sunt mult mai proeminente.

Bibliografie:
 
Using Texture in Flower Gardens – Cornell University
http://www.gardening.cornell.edu/homegardening/scene43bf.html
Landscape Design Basics – Leonard Perry http://pss.uvm.edu/ppp/pubs/oh30.htm
Landscape Design: Aesthetic Characteristics of Plants – Gail Hansen and Erin Alvarez
https://edis.ifas.ufl.edu/ep433
Leave a Comment (0) ↓

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.