Design urban: trame stradale

Design urban: trame stradale
1. INTRODUCERE

Urbanismul studiaza, in mare, amenajarile si planificarea oraselor si a zonelor urbane, geografia, economia, politica si caracterele lor sociale, cat si efectele cauzate asupra, si de mediul construit. Aceasta forma de urbanism este diferita de “noul urbanism” deoarece se axeaza mai mult pe revitalizarea suprafetelor urbane construite existente si mai putin pe dezvoltarea zonelor verzi.

“Noul urbanism” reprezinta o miscare de design urban ce promoveaza, printre altele, amenajarea zonelor pietonale si velo pentru a deveni cat mai sigure, practice si estetice. Si-a facut aparitia la inceputul anilor ’80 in SUA, si este influentat de tramele stradale vechi existente ale oraselor, care nu au fost proiectate pentru un numar atat de mare de automobile, si cuprinde principii ca Complete street design (CSD) si Context sensitive solutions (CSS).

2. POLITICI MAJORE

Exista doua politici majore in ceea ce priveste design-ul unei retele stradale: CSD (Complete street design) si CSS (Context sensitive solutions).

 2.1. CSD (Complete street design)

 Caracteristica principala a CSD este aceea ca se refera la toti utilizatorii (pietoni, biciclisti, soferi de autovehicule, utilizatori de transport public, de toate varstele si abilitatile). Acestia se pot deplasa in siguranta si comfortabil de-a lungul si de-a latul unei strazi proiectate in idea CSD (fig.2.1.a), (fig 2.1.b). Nu exista un tipar pentru aceste strazi complete deoarece fiecare este unica in felul sau, dar urmatoarele elemente pot fi prezente:

  • troturare;
  • piste pentru biciclete;
  • benzi de urgenta;
  • treceri pietonale frecvente si bine amplasate;
  • insule de trecere in dreptul sirurilor lungi de blocuri;
  • refugii de autobuz sau benzi speciale destinate transportului in comun;
  • treceri pietonale inaltate;
  • semnale audio de traversare pentru pietoni;
  • evazarea trotuarelor in dreptul intersectiilor (trotuare tip bulb-outs) (fig.2.1.c);
  • aliniamente, jardiniere, fasii verzi si alte metode de “calmare” a traficului care tind sa micsoreze vitezele si sa defineasca culoare de conducere;
  • fasii verzi pe zona mediana a strazilor, cu arbori si vegetatie subarbustiva de dimensiuni mici;
  • reducerea benzilor de circulatie;
  • parcari amenajate pe marginea strazilor si alte metode vizuale de reducere a vitezelor, atunci cand sunt concepute astfel incat sa nu incomodeze traficul velo.

2.1.1 Efecte

Politica strazilor complete directioneaza urbanistii, arhitectii peisagisti si inginerii sa conceapa designul cailor de acces si transport pentru toate tipurile de locomotie. Aceste politici au fost adoptate de o serie de state din SUA (Oregon, Florida, California, Illinois, Carolina de Sud) si de mai multe orase sau regiuni. Zonele care recurg la aceasta metoda asigura ca strazile pot fi folosite in acelasi timp de conducatorii auto, motociclisti, biciclisti, cat si de oamenii in varsta, copii, persoane cu handicap si ceilalti pietoni. Acest concept imbunatateste atitudinea calatorului fata de ceilalati participanti la trafic.

2.1.2 Siguranta

Un studiu al Administratiei Transporturilor din SUA arata ca strazile ce contin si trotuare, spatii verzi mediane ridicate, amplasari mai bune ale statiilor de autobuz, masuri de calmare a traficului, si care sunt adaptate si calatoriilor persoanelor cu dizabilitati maresc considerabil siguranta pietonala. Unele caracteristici, cum ar fi spatiile verzi mediane, imbunatatesc siguranta tuturor calatorilor: permit pietonilor sa tranverseze strazi aglomerate in doua etape, anuleaza complet accidentele create prin virajele la stanga si sporesc siguranta mersului cu bicicleta.

2.1.3 Sanatate

 Strazile complete au potential mare si aduc un mare beneficiu populatiei intrucat incurajeaza mersul pe jos si mersul pe bicicleta, acestea fiind aspecte foarte importante in mentinerea sanatatii fizice.

2.1.4 Accesibilitate

 Strazile complete ofera acces sigur pentru persoanele cu dizabilitati motorii, pentru orbi, batrani si copii. Alte beneficii aduse de CSD sunt: sensul economic pe care il da prin accesul si legaturile eficiente pe care le creeaza intre zonele oraselor, circulatia fluenta si astfel posibilitatea ocolirii zonelor cu blocaje de trafic, reducerea poluarii si imbunatatirea calitatii aerului prin aportul vegetatiei plantate si prin varianta de a circula cu bicicleta.

1

Fig. 2.1.a)

2

Fig. 2.1.b)

Fig.2.1.a), Fig.2.1.b) Diferite modele de CSD3

3

Fig.2.1.c) Trotuare tip bulb-outs4

Aceasta solutie functioneaza foarte bine in comunitatile foarte mari cu trafic intens, luand amploare si fiind pusa in aplicare in din ce in ce mai multe orase mari ale lumii.

2.2. CSS (Context sensitive solutions)

Conceptul CSS a luat o amploare semnificativa in anul 1998 cand doua asociatii de administrare a drumurilor publice din SUA (AASHTO si FHWA) au sponsorizat conferinta “Gandind Dincolo de Trotuare” care a generat prima definitie valida a solutiilor sensibile pentru context. In 2006, in urma altei conferinte organizata de cele doua agentii, a fost generata urmatoarea definitie, considerata exacta:

“Solutiile sensibile pentru context (CSS) sunt o abordare interdisciplinara de colaborare, care implica toate partile interesate in furnizarea unui transport optim si dedicat zonei prin care trece. Este o abordare ce determina conservarea si consolidarea comunitatii, a esteticii, istoriei si a resurselor locale, mentinand sau imbunatatind in acelasi timp siguranta, mobilitatea si conditiile infrastructurii.”

2.2.1. Principiile de baza ale CSS

 Pentru un rezultat optim de lunga durata si pentru luarea deciziilor in comun de catre partile vizate in imbunatatirea procesesului de transport, urmatoarele principii de baza ale CSS trebuie indeplinite:

  • Necesitatea depunerii eforturilor in directia descoperirii unei viziuni impartasite de toate partile interesate cu scopul de a consolida o baza de decizii.
  • Oferirea unei intelegeri usoare a contextelor.
  • Intretinerea continua a comunicarilor si colaborarilor pentru atingerea consesului.
  • Utilizarea unor idei maleabile si creative in formarea solutiilor eficiente de transport, pastrand in acelasi timp si consolidand comunitatea si mediul natural.

2.2.2. Trasaturi ale CSS

 CSS este condus de principii prin care:

  • Stabileste din timp o echipa interdisciplinara, inclusiv finantatori si diferite parti interesate, cu abilitati bazate pe activitatile legate de transport;
  • Cauta sa inteleaga peisajul, comunitatea, resursele locale, si rolul tuturor posibilitatilor de transport in fiecare dintre contexte, inainte de a stabili solutia;
  • Comunica de la inceput in mod deschis, onest si respectuos cu toti partenerii si conduce implicarea publicului in proiect;
  • Utilizeaza un proces bine definit de luare a deciziilor;
  • Urmareste si definitiveaza angajamentele asumate la inceputul proiectului;
  • Implica o gama larga de parteneri (urbanisti, arhitecti peisagisti, topografi, economisti, (s.a.) inclusiv oficiali din domeniul transportului) in toate fazele programului;
  • Defineste in mod clar scopul lucrarilor si urmareste viziunea comuna, in timp ce incorporeaza comunitatea si elementele naturale;
  • Asigura implicarea in proces a liderilor locali;
  • Urmareste intregul proces de dezvoltare a lucrarilor la reteaua de transport si examineaza alternativele luand in calcul diverse consensuri;
  • Incurajeaza partenerii participanti la urmarirea demersurilor pentru a propune, la nevoie, imbunatatiri, iar la finalizare se doreste identificarea oricaror lucrurile invatate pe parcurs;
  • Incurajeaza transportul multimodal, precum si diversificarea utilizarii terenurilor;
  • Se bazeaza pe comunicare si campanii de marketing pentru a informa mai bine partenerii, incurajand dialogul si crescand credibilitatea procesului.

2.2.3. Rezultate

CSS aduce rezultate care:

  • Sunt in armonie cu comunitatea si valorifica mediul, pastrand estetica ansamblului, caracterul istoric si resursele naturale ale zonei;
  • Sunt sigure pentru toti utilizatorii;
  • Rezolva problemele asupra carora au convenit echipele de specialisti;
  • Indeplineste sau depaseste asteptarile, atat ale designerilor cat si al partenerilor finantatori, adaugand astfel o valoare de durata pentru comunitate, mediu si sistemul de transport;
  • Demonstreaza si convinge toate partile implicate

 

3. BIBLIOGRAFIE

1. John Ritter, 2007 – ‘’Complete streets’ program gives more room for pedestrians, cyclists’ (articol din ziarul USA Today)
2. Robert Peccia, 2007 – ‘Greater Bozeman Area Transportation Plan’
3. Institute of Transportation Engineers, 2006 – ‘Context Sensitive Solutions in Designing Major Urban Thoroughfares for Walkable Communities’
4. Nikiforos Stamatiadis, Basil Psarianos, 2006 – ‘International Perspectives on Urban Street Design’
5. Miriam Moynihan, 2009 – ‘Sustainable Streetscape’ (articol din ziarul The Architects Newspaper)
6. Charles River Watershed Association, 2008 – Green Streets Guide for Allston Brighton
7. Aurora Municipal Code, 2007 – ‘Aurora Urban Street Standards In Transit Oriented Developments and Urban Centers’
8. Federal Highway Administration, 2004 – “Aesthetic Guardrail Design, SR-20 – Ducken Road to Rosario”

Contact Alexandru Pripis Arhitect Peisagist – 0722.386.992

Leave a Comment (0) ↓

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.