Amenajare teritorială Costinești

Cadrul general

Prin actualul proiect se doreşte găsirea unor soluţii viabile, ecologice şi estetice pentru îmbunătăţirea vieţii culturale a staţiunii Costineşti, rezolvarea diferitelor probleme funcţionale, rezolvarea problemelor de eroziune, totul în relaţie cu cerinţele actuale.

 

Analizarea sitului

Studierea zonei a fost abordată prin două modalităţi principale: observarea in situ şi studierea documentaţiilor. Pentru dezvoltarea unei strategii corecte și bine motivată au fost realizate următoarele analize: analiza reliefului, a vegetației, evoluției teritoriale, densificării teritoriale, circulațiilor, funcțiunilor, zonificării teritoriale, vizuală, diferențierii peisajelor, de mediu, evoluției vieții culturale, socială și în final analiza structurilor de consolidare împotriva eroziunii.

 

Concluziile analizelor

Atrăgând anual un număr impresionant de turişti, Costineştiul cunoaşte o extindere accentuată şi în acelaşi timp o densificare apăsătoare. În timp ce densificarea se observă pretutindeni în staţiune, extinderea îşi face simţită prezenţa în special în partea de nord, acţiune încurajată şi de primărie în urmă extinderii intravilanului prin P.U.G. 2007. Cele două căi de circulaţie majore, drumul judeţean şi calea ferată, se intersectează într-un mare nod de circulaţie, în centrul staţiunii, şi împreună cu funcţiunile zonei favorizează conflictele pietonale şi auto. Calea ferată joacă rol de barieră între Schitu şi Costineşti, atât la nivel fizic, cât şi la nivel vizual şi mental. Drumul judeţean reprezintă legătura cea mai facilă dintre punctele de cazare din Schitu şi plajă, fiind drumul cel mai aglomerat.


De-a lungul falezei, o serie de construcţii, maşini parcate şi vegetaţie spontană, blochează vederea către mare. Calea principală (DJ) şi segmentul de plajă din faţă lacului cât şi acesta din urmă, sunt zonele cele mai poluate din punct de vedere vizual, fonic şi al deşeurilor menajere. Lucrul care a consacrat Costineştiul şi i-a imprimat caracterele fundamentale, tabăra, îşi pierde treptat identitatea. Oamenii care ocupau pe timpuri taberele de creaţie au fost înlocuiţi treptat de alţii mai simpli.

 

Concept

Conceptul are la bază sloganul “Liftingul Epavei”, metaforă ce sugerează procesul de schimbare a “feței” localităţii, revitalizarea caracterului cultural, tineresc, care s-a “stins” de-a lungul timpului.

 

Descrierea soluției

Soluţia generală constă în crearea a şase puncte cheie în jumătatea nordică a staţiunii având ca element de maxim interes noul pol de atracţie al turiştilor din recentul cartier dezvoltat și aflat în expansiune. Zonele detaliate sunt:

  1. Parcarea împădurită aflată la intrare în localitatea Costineşti;
  2. Gara veche;
  3. Faleza de nord;
  4. Noul pol de atracţie turistică;
  5. Perdeaua de protecţie perimetrală (se întinde de pe faleză, la nord de polul de interes, înspre vest la gara veche, coborând înspre sud şi intersectându-se cu parcarea);
  6. Trama stradală cuprinsă în jumatatea nordică a staţiunii.

 

4. Noul pol de atracţie turistică

Noul pol de atracţie turistică îşi are poziţia în locul fostei pescării, în zona recentului cartier din nord.

 

În prezent nu se poate circula continuu de pe faleză înspre punctul de belvedere nevalorificat al fostei pescării. O proprietate privată blochează traseul, obligând turistul să ocolească, îndepărtându-te de faleză. Pe partea dreaptă taluzul este prea abrupt pentru a fi coborât şi a fi continuată promenada, şi nicio trecere nu este amenajată.

 

Aici o pasarelă va funcţiona ca o continuare a falezei şi va face legătură dintre ea şi suprafaţa viitoarei amenajări. Va fi un punct de belvedere către epavă şi către restul plajei, şi va fi capăt de perspectiva dinspre faleză şi alte două străzi ce aduc turiştii de la locurile de cazare. Pasarela va funcţiona şi ca zid de sprijin îm protejarea taluzului erodat, deoarece va fi construit din beton armat. Pentru o rezistenta sporită împotriva eventualelor valuri sau intemperii, va fi placat cu piatră naturală.

 

Va avea o lungime de 450 m şi va fi tronsonată în 3 sectoare distincte, ierarhizate în principal în funcţie de masa vegetală ce o conţin. Ponderea vegetaţiei creşte gradat, de la primul sector către ultimul, pe direcţia sud – nord.

 

Primul sector este utilat cu o zonă de şezut longitudinală, din beton turnat, al cărui spătar constituie perete pentru jardinieră de aceeaşi lungime. Împreună vor forma un tot unitar și vor avea linii cursive, fluide. Din jardinieră, arborii vor crea un spaţiu confortabil turiştilor în zilele toride de vară. Zona de şezut diferă în lăţime, are zone în care te poţi întinde ca pe şezlong şi zone de dimensiuna unor bănci obișnuite.

 

Al doilea sector va conţine zona de belvedere cu forma carenei de vapor în secţiune verticală. La vest este mărginită de proprietatea privată, iar înspre est găseşti deschiderea panoramică de aproape 180º către capul Tuzla, epavă, şi restul falezei şi a plajei, până în dreptul hotelului Forum. Este zona în care înainte trebuia să ocoleşti pentru a ajunge de partea opusă, iar unde acum îţi poţi continuă promenada.

 

Retrasă cu 6 metri de la marginea balustradei şi de la gardul proprietăţii, o bancă în aceeaşi notă cu cea de la primul sector conturează într-o formă curbă, organică, o jardinieră cu dimensiuni mai generoase. Banca, tot din beton ca şi prima, are retrageri şi ieşiri pentru a permite arborilor plantaţi în jardinieră să umbrească cât mai mult din zona de şezut. Venind la belvedere din direcţia vestică traversezi jardiniera printr-o deschidere lată de 3 m şi lungă de 6, pavată cu lemn. Zona în care se regăseşte acum turistul este umbrită, vegetaţia este mai densă şi mai înaltă în dreptul trecerii. Lăsând-o în urma, calea se luminează şi albastrul mării şi al cerului se ivesc.

 

Ascensiunea de pe plajă la zona de belvedere de sus se face prin interiorul falezei, urcând o pantă confortabilă de 6%. O bandă luminoasă ce se desfăşoară pe toată lungimea pasajului te conduce, ridicându-se către ieşire. Cu câteva momente înaintea ieşirii la suprafaţă observi cerul înrămat de coroanele arborilor, iar apoi, descoperi că primii paşi pe suprafaţa belvederii îi faci din interiorul jardinierei. Şi în sens invers, traversarea pasajului este la fel de plăcut surprinzătoare: cobori într-o mare de vegetaţie, iar la final ţi se deschide în faţă albastrul mării.

 

Pe linia de ieşire din pasaj, când urci înspre belvedere, întâmpini roata panoramică, înaltă de 30 m.

 

Te afli acum în al treilea sector. Perpendicular pe latura mare din vest îşi termină cursul patru străzi. Sosind de pe oricare din aceste drumuri, traversezi o zonă comercială cu standuri de formă circulară aşezate liniar pe lungimea acestui sector. Standurile au diametrul de 3.5m, sunt realizate din lemn, iar din centru porneşte cu picior o umbrelă din stuf. Frontul de standuri este permeabil fizic şi vizual, între oricare două fiind un spaţiu liber de 4 m. Pentru a putea deveni repere şi pentru evitarea confuziei, sunt diferențiate pe coduri de culoare.

 

După linia standurilor, forma vegetaţiei sectorului trei se evazează asigurând o largă deschidere vizuală către epavă.

Pe scurt:

Zonă: Costinești, Constanța

Suprafață: 235.000 mp

Proiect: Gedeus

Lucrare de licență

An: 2011