Arhitectura și peisagistica sunt domenii interconectate, complementare și de importanță egală. Partea peisagisticii care se ocupă de amenajarea grădinilor se raportează la stilul arhitectual în care este rezolvată construcția, indiferent dacă este vorba de o vilă particulară, bloc de apartamente sau clădire de birouri. Peisagistul are rolul de a rezolva zona din jurul clădirii într-un stil care să se armonizeze cu arhitectura existentă a construcției, să conclucreze cu aceasta din urmă într-un tempo ritmat astfel incât cele două lucrări să se organizeze în una singură, coerentă, funcțională și atragătoare.
În întâmpinarea nevoii de a înțelege cu ce anume trebuie sa relaționeze un peisagist în momentul în care face un proiect de peisagistică, Gedeus | Amenajari Gradini prezintă în rândurile următoare principalele curente arhitecturale moderne.
Structuralismul
Structuralismul este bazat pe ideea că toate lucrurile sunt construite dintr-un sistem de semne şi aceste semne sunt compuse din elemente complementare: cald/rece, tânăr/bătrân, feminin/masculin, etc. Pentru structuralişti, procesul de design reprezintă căutarea relaţiei între elemente. De asemenea, aceştia sunt interesaţi de structurile sociale şi procesele mentale care contribuie la procesul de design.
Arhitectura structuralistă va avea un grad mare de complexitate într-un cadru extrem de structurat. De exemplu, un design structuralist poate fi constituit din forme asemănătoare fagurelui de miere, planuri ce se intersectează, reţele de cuburi, sau spaţii dens alăturate, conectate prin curţi interioare.
Nakagin Capsule Tower in Tokyo, Kisho Kurokawa; Memorialul Holocaustului- Berlin, Peter Einsenman
Formalismul
Aşa cum sugerează şi numele, Formalismul subliniază forma. Arhitectul este interesat de relaţia vizuală dintre părţile obiectului arhitectural şi de obiect ca întreg. Forma, adesea la o scară monumentală, este centrul atenţiei. În acest gen de arhitectură, ceea ce predomina sunt liniile şi formele geometrice rigide. Putem găsi formalismul în multe cladiri moderniste, în special în Bauhaus şi în arhitectura de stil internaţional. Arhitectul I.M. Pei a fost adesea laudat pentru „formalismul ideal” al lucrărilor sale.
Pavilion, Killingsworth, Brady & Associates
High-tech
Clădirile High-tech sunt adesea comparate cu nişte maşini. Oţelul, aluminul şi sticla sunt combinate cu centuri şi grinzi în culori ce ies în evidenţă. Multe din părţile clădirii sunt prefabricate şi asamblate ulterior pe sit. Grinzile de suport, structura de conducte şi alte elemente funcţionale sunt amplasate la exteriorul clădirilor unde devin centrul atenţiei. Spaţiile interioare sunt deschise şi adaptabile multor folosinţe.
Centrul Pompidou din Paris pare să fie întors pe dos, expunându-şi elementele interioare pe faţadele de la exterior.
Centre Pompidou, Franţa, Richard Rogers, Renzo Piano şi Gianfranco Franchin
Brutalism
Arhitectul Bauhaus, Le Corbusier a folosit fraza „béton brut” pentru a descrie construcţia clădirilor sale din beton nefinisat. Brutalismul s-a dezvoltat din mişcarea Bauhaus şi din clădirile din “beton brut” ale lui Le Courboursier şi ale adepţilor săi. Masive şi “tăioase”, cladirile brutaliste pot fi construite repede şi economic. Printre trăsăturile commune putem enumera:
• Plăci de beton pre-turnate;
• Suprafeţe rugoase, nefinisate;
• Grinzi din oţel expuse vederii;
• Forme masive, sculpturale.
Arhitectul câştigător al premiului Prizker, Paulo Mendes da Rocha este supranumit „brutalistul brazilian” deoarece clădirile sale sunt construite din prefabricate şi alte componente de beton fabricate în masă. Imaginea de mai jos reprezintă reşedinţa sa din Sao Paulo, Brazilia.
Reşedinţa arh. Paulo Mendes da Rocha, Sao Paulo, Brazilia
Deconstructivismul
Deconstructivismul este o abordare în design-ul de clădiri care încearcă să privească obiectul de arhitectură la nivelul părţilor şi bucătilor care îl constitue. Elementele de bază ale arhitecturii sunt dezasamblate. Cladirile din acest curent pot părea fără nici un fel de logică vizuală. Privitorul le poate percepe ca fiind constituite din forme fără legătură unele cu altele, nearmonioase, abstracte. Ideile curentului sunt împrumutate din opera filozofului francez Jaques Derrida. Câţiva exponenţi de seama ai curentului sunt : Peter Eisenman, Frank Gehry, Richard Meier, Rem Koolhaas.
Casa Klein Bottle, McBride Charles Ryan
Minimalism
Un curent importand în arhitectura modernă este mişcarea către designul minimalist sau reductivist. Trăsăturile cheie sunt:
• Clădirile nu prezintă decât elementele esenţiale;
• Se pune accent pe linia sau schiţa structurii;
• Pereţii interiori sunt eliminaţi;
• Planurile orizontale sunt deschise;
• Iluminatul este folosit pentru a dramatiza linii şi planuri;
• Spaţiul negativ din jurul structurii face parte din ansamblul general.
Arhitectul modernist Ludwig Mies van der Rohe a „pavat” drumul curentului atunci când a afirmat „Less is more”. Practicanţii stilului s-au inspirat foarte mult din simplitatea elegantă a arhitecturii tradiţionale japoneze şi din mişcarea artistică daneză de început de secol XX, cunoscută sub numele de De Stijl, unde se foloseau doar linii drepte şi forme rectangulare. Casa din Mexico City a arhitectului Luis Barragan prezintă stilul minimalist prin sublinierea liniilor, planurilor şi a spaţiilor deschise. Alţi arhitecţi recunoscuţi pentru designul minimalist sunt: Tadao Ando, Yoshio Taniguchi, Richard Gluckman.
Reședința arh. Luis Barragan
Arhitectura organică
Frank Lloyd Wright a spus că toată arhitectura este organică, iar arhitecţii Art Nouveau ai începutului de secol XX au incorporat în designul lor liniile curbe şi formele ce amintesc de plante. Dar mai târziu, în ultima jumătate a aceluiaşi secol, arhitecţii modernişti au dus conceptul arhitecturii organice la noi înalţimi. Prin folosirea de noi tipuri de beton şi structuri de sprijin, arhitecţii puteau crea arce îndrăzneţe fără stâlpi sau bârne vizibile. Clădirile organice nu sunt niciodată liniare sau cu o geometrie rigidă, având mai degrabă linii ondulate şi structuri curbe care sugerează forme naturale.
Exemple de arhitectură organică:
• Sea Ranch Chapelin Gualala, California- arh. Frank Lloyd Wright, motivul oceanului;
• Aeroportul JFK, New York şi Dulles Airoport, DC- arh. Eero Saarinen, motivul pasărei;
• Opera din Szdney- arh. Jorn Utzon, motivul scoicii.
Shell house, ARTechnic Japan
Arhitectura neoromânească
Stilul neoromânesc este unul dintre cele mai originale și surprinzător de frumoase ordine arhitecturale care au apărut în Europa în anii de creativitate intensă din epoca victoriana târzie. Românii din acea perioadă au dorit să creeze un stil care să reflecte gloria trecutului lor medieval, transformându-și peisajul arhitectural al țării, tot așa cum britanicii creaseră, cu decenii înainte și la o scară mai mare, mai bine-cunoscutul stil arhitectural victorian neogotic.
Stilul neoromânesc reprezintă un amestec interesant de elemente răsăritene bizantine și motive arhitecturale și etnografice țărănești locale, precum și de anumite modele de artă otomană și chiar teme de renaștere italiană târzie. Stilul a început să fie în vogă printre românii înstăriți în primii ani ai secolului al XX-lea, în România de dinaintea primului război mondial – în zona numită „Vechiul regat”, răspândindu-se ulterior și în Transilvania, după razboi, după ce această provincie a devenit parte a României.
Stilul a ajuns la zenit in perioada interbelică, încheindu-se brusc în forma lui cultă, după venirea la putere a comunismului în România, in 1948. A fost oarecum readus la viață în timpul exploziei de construcții din ultimii zece ani, insă într-o manieră minimalist-modernistă, de cele mai multe ori puerilă, fără motivele eclectice și grandoarea caracteristice perioadei interbelice.
Astăzi, o casă în stil neoromânesc constituie un bun imobiliar valoros, pentru care un proiect de restaurare ar fi extrem de interesant, de provocator și scump, însa totodată și o inițiativă plină de satisfacții din partea celui care se încumetă să o ducă la îndeplinire.
Casă în stil neoromânesc, Bucureşti, Str Tirana
Bibliografie
www.architecture.about.com/od/20thcenturytrends/ig/Modern-Architecture
www.casedeepoca.wordpress.com – arhitectura neoromaneasca
A.Pripis, “Restructurarea Funcțională și Remodelarea Peisajului în Stațiunea Costinești”, București, 2011.
Pentru servicii de proiectare gradini sau consultanta in alegerea unui stil de gradina in armonie cu arhitectura casei tale, contacteaza-ne la alex@gedeus.ro sau 0722.386.992 – Peisagist Alexandru Pripis.