Stiluri Compozitionale pentru Amenajari Gradini

Stiluri Compozitionale pentru Amenajari Gradini

Exista diverse stiluri in care o gradina poate fi amenajata. Particularitatile caracteristice ale unui stil sunt strans legate de conditiile naturale ale amplasamentului, dar mai ales de contextul social al perioadei in care se realizeaza lucrarea de amenajari gradini si amenajari curti.

Pe langa particularitatile caracteristice, stilurile de amenajari gradini si amenajari curti au anumite trasaturi generale comune.

In functie de aceste trasaturi comune putem incadra stilurile compozitionale in trei mari categorii: stil geometric, stil liber si stil mixt.

Stilul geometric

Compozitia in stil geometric pentru amenajari gradini si amenajari curti are la baza formele geometrice regulate, compuse fie din linii drepte, fie din linii curbe.

Aspectul general al unei gradini amenajate astfel este unul care sugereaza ordine si formalitate.

Proiectul de amenajari gradini si amenajari curti se face in asa fel incat accentul sa fie pus mai mult pe calitatile elementelor construite, decat pe elementele vegetale.

Alegerea plantelor intr-o gradina geometrica se face dupa criterii arhitecturale, cu scopul de a evidentia constructiile. Plantele sunt dispuse regulat, geometrizat. Decorul vegetal este subordonat astfel elementelor construite.

Ordonarea generala a compozitiei intr-o gradina geometrica se face in functie de un element principal, dominant. Un alt element cu rol compozitional important pentru un astfel de proiect de amenajari gradini si amenajari curti este reprezentat de circulatie, aleile participand in mod direct la punerea in evidenta a caracterului acestui stil de amenajare.

In gradinile geometrice antice si mai apoi in cele inspirate de acestea (gradinile evului mediu si gradinile din perioada renascentist-baroca), elementul principal care dadea tonul lucrarii de amenajari gradini si amenajari curti era reprezentat de un edificiu. Acest edificiu genera un alt element definitoriu in amenajarea acestor gradini si anume axa de compozitie. In functie de aceasta axa, elementele componente ale gradinii, atat cele construite cat si cele vegetale, erau organizate simetric. O alta proprietate a axei era aceea de a crea o perspectiva principala a proiectului de amenajari gradini si amenajari curti.

In gradinile antice persane compozitia avea la baza intersectia ortogonala a doua axe principale. Aceste axe erau reprezentate de alei dublate de canale de apa. La intersectia lor, cat si la extremitati erau plasate constructii (fantani, chioscuri) astfel incat sa se puna accent pe perspectivele din lungul cursului de apa.

B01Tesatura cu design de gradina Indo-Persana; sursa F.J. Hakimian – Collection of decorative antique European and Oriental carpets

Gradinile geometrice din Grecia antica au fost influentate de cele persane. Conditiile naturale nu favorizau un proiect de amenajari gradini si amenajari curti mari, in schimb se amenajau gradini mici, incluse in constructia locuintei.

Gradinile geometrice ale Romei antice sunt influentate de cele elene. Se realizeaza proiecte de amenajari gradini mici incluse in cladiri si inconjurate de galerii de coloane si gradini mari cu terase largi,  determinate de caracterul colinar al reliefului.

Activitatile de amenajari gradini si amenajari curti au luat amploare in timpul Imperiului Roman, in aceasta perioada istorica luand nastere arta topiara sau a tunderii arborilor si arbustilor, un element definitoriu in amenajarile geometrice ulterioare.

B02Reconstructie gradinii House of the Vettii, Pompeii; sursa wikipedia.org – Roman gardens

Evul Mediu a insemnat regresie si  pentru domeniul de amenajari gradini si amenajari curti. Gradinile geometrice din aceasta perioada, desi erau de inspiratie greco-romana, aveau o compozitie monotona. Erau compartimentate in careuri egale, inconjurate de ziduri si plantate dupa o schema utilitara (pomi, legume, plante medicinale, flori), fara a acorda prea multa atentie laturii estetice.

B02A ‘Livre des Profits Ruraux’ de Pietro de Crescenzi (1230-1320).

Gradinile renascentiste si baroce se desprind de acest model monoton-utilitar si revin la modelele gradinilor antice. Aportul epocii in activitatile de amenajari gradini si amenajari curti consta in introducerea traseelor de circulatie cu linii curbe ample si in incercarea de a imita natura  prin folosirea grotelor artificiale si a fantanilor cu stanci ca elemente decorative in gradina.

B03Villa Lante; sursa erininroma.wordpress.com

B03AFantana Villa Lante;  sursa Graham Jowett

B03BGrota Villa Lante; sursa Roberto Ferrari from Campogalliano

Stilul liber

Gradinile amenajate in stil liber au o compozitie a carei elemente componente incearca sa imite natura. La crearea unei lucrari de amenajari gradini si amenajari curti care abordeaza compozitii libere sunt folosite linii sinuoase si forme neregulate.

Aspectul general al amenajarilor libere (peisagere) creaza impresia de naturalete si sugereaza pitorescul, salbaticul.

In amenajarile peisagere elementele construite sunt subordonate reliefului si vegetatiei si sunt incadrate in peisajul gradinii cat mai natural posibil.

Solutia pentru proiectele de amenajari gradini si amenajari curti se adapteaza terenului. Relieful este rareori modificat si doar la scara mica, mai importanta fiind accentuarea lui.

Circulatia urmeaza formele reliefului, avand trasee libere, cu linii curbe si sinuoase, justificate si simple, ce determina descoperirea treptata a privelistilor.

In ceea ce priveste vegetatia sunt incurajate, prin activitatile de amenajari gradini si amenajari curti , formele naturale de crestere si gruparea acestora in masive cu contur neregulat.

In ordonarea generala a compozitiei unei amenajari peisagere simetria este inlaturata, fiind inlocuita cu asimetria echilibrata.

Gradinile extremului orient (sec. IV i.e.n – sec XVIII e.n.) se incadreaza in acest stil. Atat gradinile chinezesti cat si cele japoneze sunt guvernate de simbolism filosofic, regulile compozitiei fiind subordonate acestuia. Principiul dupa care se realiza lucrarile de amenajari gradini si amenajari curti il reprezenta reintoarcerea omului la natura. In aceste amenajari gradini si amenajari curti se incerca reconstituirea peisajelor naturale, la o scara redusa. De-a lungul epocilor istorice au aparut mai multe curente in amenajarea acestor gradini, de exemplu in Japonia existau gradini ale ceaiului, gradini aride, gradini zen, gradini miniaturale.

B04AGradina Imperiala Yuan ming yuan, Beijing; sursa Forty Scenes of the Yuanmingyuan  – Beautiful Scene of the Square Pot

B04Katsura Imperial Villa, Kyoto; sursa Tad Kanazaki

Stilul peisager pentru amenajari gradini si amenajari curti a luat nastere si s-a dezvoltat in Anglia secolului XVIII, de aici si denumirea de stil englezesc. A avut la baza o miscare culturala care sustinea reintoarcerea la natura. Gradina japoneza si cea chineza au avut un anumit aport la conturarea stilului liber al gradinilor din Europa secolelor XVIII – XIX.

B04BStourhead park; sursa Matt cardy

B04CStourhead park; pictura de Claude Lorrain

Trecerea de la gradini de tip medieval la gradini amenajate liber s-a facut treptat. La inceput prin renuntarea la arta topiara si a zidurilor ce inconjurau gradina si mai apoi prin atenuarea formelor regulate si introducerea itinerarilor sinuoase. A urmat reducerea numarului de obiecte decorative construite si crearea de scene cu efect surpriza. Pana la sfarsit de secol XVIII regulile de compozitie au inclus aplicatii ale legilor optice: folosirea efectelor de perspectiva, jocuri de lumini si umbre, utilizarea vegetatiei in functie de cromatica acesteia. Toate aceste modificari cumulate au dus la conturarea stilului englezesc pentru amenajari gradini si amenajari curti . Din acest stil s-a desprins la inceput de secol XIX cel cunoscut sub denumirea de english cottage.

Stilul englezesc de amenajari gradini si amenajari curti a castigat popularitate rapid, fiind adoptat de mai multe tari.

Dintre acestea, Franta se remarca mai mult, in secolul XIX luand nastere aici scoala peisagera franceza.

Spre deosebire de gradina englezeasca, compozitia gradinii franceze prezinta o nota artificiala datorata in primul rand traseelor de circulatie rezolvate din linii de forme geometrice ovale si circulare tangente dar si a dispunerii vegetatiei floricole tot in forme regulate (eliptice).

B05Parc Montsouris, Paris; Jean-Charles Alphand, Baron Haussmann, Gabriel Davioud, Jean-Pierre Barillet-Deschamps

Stilul mixt

A aparut in Franta, la mijlocul secolului XVIII, dupa patrunderea influentelor gradinii englezesti. A constat initial in adaptarea vechilor compozitii geometrice, care nu permiteau o transformare radicala a amenajarii.

Datorita proprietatilor lui ce constau in adaptabilitate la conditiile naturale si la anumite cerinte de ordin social, mai tarziu a devenit un stil de sine statator in domeniul de amenajari gradini si amenajari curti.

Caracteristica principala consta in imbinarea armonioasa a zonelor amenajate in stil geometric cu cele amenajate in stil liber. Intr-o gradina se trateaza in general in stil geometric curtea din fata intrarii in casa si centrele importante de compozitie.

B06Parcul Carol, Bucuresti; imagine satelit

Stilurile de amenajari gradini si amenajari curti si evolutia lor in contemporan

Gradinile moderne, indiferent de stilul ales, sunt tratate ca o extensie a casei, cu o importanta egala sau chiar mai mare ca aceasta din urma.

Compozitia este dictata de functiunile pe care gradina trebuie sa le indeplineasca pentru satisfacerea nevoilor recreative ale omului modern. Solutia propusa prin proiectele de amenajari gradini si amenajari curti trebuie sa fie adecvata necesitatilor practice.

Gradinile moderne nu sunt constranse de regulile stilistice ale secolelor trecute, compozitiile lor prezentand modalitati originale si ingenioase de exprimare a formelor si volumelor.

poze

Leave a Comment (0) ↓

Leave a Comment

You must be logged in to post a comment.